8 culte religioase au cerut Primăriei peste 11 milioane de lei și au primit, din bugetul local, 3 milioane. Boc: „Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica!”

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat astăzi alocarea sumei de 3 000 000 de lei de la bugetul local pe anul 2021 pentru opt culte religioase.

Au fost depuse 35 de solicitări din partea cultelor, fiind solicitată o sumă totală de 11 110 982,71 lei. A fost alocată însă, de la bugetul local, doar suma de 3 000 000 de lei, pentru 33 de solicitări aprobate.

Potrivit procesului verbal al Comisiei de analiză și selecție a cererilor de sprijin financiar, întrunită în 29 octombrie, consilierul local Alexandra Oană, de la USR Plus, și-a exprimat susținerea pentru lucrările de restaurare, asistență socială și reparații de strictă necesitate, menționând că aceasta este opinia partidului din care provine. Consilierul local PSD Vladimir Mătușan a propus suplimentarea bugetului pentru sprijinirea cultelor religioase, însă acest lucru nu era posibil datorită execuției bugetare. Viceprimarul Olah Emese a precizat că sumele de bani pentru sprijinirea unităților de cult se vor aloca până la sfârșitul anului și se vor justifica în 180 de zile din momentul alocării.

Cultul ortodox a depus cele mai multe solicitări, 23, suma totală cerută fiind de 8 162 047,48 lei. A primit „doar” 1 968 000 lei. Cele mai importante proiecte bugetate: lucrări mozaic în Catedrala Mitropolitană (340 000 de lei); continuare construcție Centrul Misionar Sfântul Apostol Andrei (250 000 de lei); continuare lucrări construire biserică – Valea Chintăului (120 000 de lei); continuarea picturii la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăștur (120 000 de lei).

Cultul greco-catolic a avut o singură solicitare, cerând 1 000 000 de lei. A primit 450 000 de lei pentru continuarea construcției Complexului Catedralei Greco-Catolice din Piața Cipariu.

Cultul romano-catolic și franciscan a depus 3 solicitări, cerând suma de 1 017 500 lei. A primit 195 000 de lei: pentru reparația gardului Bisericii Sfântul Mihail din Cluj-Napoca (105 000 lei) și pentru lucrări exterioare și fațadă la Mănăstirea franciscană (90 000 de lei).

Cultul reformat a avut 4 solicitări, cerând 703 000 lei. A primit 260 000 de lei pentru: continuare lucrări de reparații turnurile și fațada bisericii reformate II (100 000 de lei); lucrări de întreținere și reparații curente la Centrul Social Religios al Parohiei Reformate nr. XI (20 000 de lei); restaurare Biserică Reformată din Iris (100 000 de lei); reabilitare termică modificări fațade, înlocuire tâmplărie exterioară la clădirea existentă – Corp C2 Parohia Reformată Cluj-Napoca X (40 000 de lei).

Cultul unitarian, în baza unui singur proiect, a cerut 70 000 de lei. A primit 20 000 de lei pentru reparații interioare la sediul Episcopiei.

Cultul adventist a avut o singură solicitare, 20 000 de lei. A primit 9 000 de lei pentru înlocuirea ușii principale de intrare, renovare subsol Biserica Speranța.

Cultul penticostal a depus o solicitare, pentru suma de 68 000 de lei. A primit 68 000 de lei pentru reparații interioare ale Bisericii Vestea Bună.

Cultul baptist a avut o solicitare de 70 435, 23 lei. A primit 30 000 de lei pentru repararea fațadei și înlocuirea tâmplăriei clasice cu tâmplărie PVC la Biserica Creștină Baptistă nr. 1.

În cadrul ședinței de Consiliu Local de astăzi, primarul Emil Boc și-a exprimat susținerea pentru proiectul alocării de fonduri de la bugetul local pentru cultele religioase:

„E un proiect care poate stârni controverse, dar aș vrea să îl înțelegeți la adevărata lui valoare. Anul trecut nu am alocat resurse financiare pentru culte, pentru că am avut un an extrem de complicat și de greu. Nici anul acesta nu este mai ușor cu mult, dar totuși am găsit 3 milioane de lei, măcar pentru a da un semnal că o comunitate puternică înseamnă a avea grijă de toată lumea, înseamnă să ai grijă și de societatea civilă, prin deschiderea pe care trebuie să o ai, să ai grijă de parteneriatul cu mediul de afaceri, cu universitățile, cu celelalte structuri ale statului, dar și cu cultele religioase.

Indiferent cărui cult aparținem, respectul față de cultele religioase trebuie să existe! Am spus-o și la 1 Decembrie, când am văzut acea dezbatere scurtă și care s-a încheiat repede pentru că a fost o greșeală din partea Comisiei Europene, repet, sunt unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului european, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să taxăm atunci când apar derapaje. A fost acel derapaj apărut la Comisia Europeană de a scoate din liniile de comunicare ale Comisiei Europene termenul de «Crăciun». Și să fie înlocuit cu termenul de «sărbători». O greșeală enormă care neagă identitatea seculară a Uniunii Europene. Dacă Europa are la această oră o identitate incontestabilă de cel puțin 1000 de ani, acea identitate este identitatea creștină. Putem să fim atei sau putem să fim credincioși, este opțiunea personală a fiecăruia. Dar nu putem nega existența. Iar aceste valori nu trebuie puse într-un con de umbră, ci, dimpotrivă, trebuie respectate, fiindcă ele constituie fundamentul construcției politice viitoare, bazate pe toleranță, bazate pe echilibru, pe modernitate, pe capacitatea de a ne accepta unii pe alții. Că, până la urmă, să știți că și democrația tot din creștinism putem spune că își are rădăcinile pentru că, dacă vă uitați la preceptele creștine, putem spune că se vor regăsi după aceea preluate în valori democratice. Nu există incompatibilitate. Dimpotrivă, împreună, religia și democrația pot merge în aceeași direcție dacă construim cea mai bună lume posibilă pe care o putem avea aici pe pământ, prin promovarea acestor valori care țin de transparență, de toleranță, de grijă față de celălalt, de care nimeni să nu fie uitat, nimeni să nu fie abandonat, de a nu fura, de a lupta împotriva corupției, de a fi egali în fața legii și a autorităților publice, indiferent de averea pe care o ai, sunt lucruri pe care le aveți și în religie, și în democrație, nu sunt incompatibile! De aceea, religia, cultele, sunt parte a societății noastre și trebuie să fie susținute și nu voi fi părtaș sau nu voi susține aceste idei că unii împotriva altora. Nu! În societate trebuie să avem grijă de toate sectoarele și de toate domeniile care compun viața unei comunități”, a argumentat Boc, printr-un melanj halucinant de concepte politico-religioase.

Cu toate că, în cadrul Comisiei de analiză, în 29 octombrie, userista Alexandra Oană și-a exprimat susținerea pentru alocările bugetare destinate cultelor, consiliera a intervenit și în cadrul ședinței de CL de astăzi, chestionând necesitatea alocării fondurilor anul acesta, în condițiile în care anul trecut, din cauza pandemiei, nu au existat asemenea alocări de fonduri. Întrebarea consilierei a fost de ce nu am acordat fonduri anul trecut, de ce acordăm anul acesta, ambii ani fiind pandemici? Menționând investigația Recorder, userista a pus în discuție și transparența cheltuirii acestor bani. Consiliera a venit cu propunerea de a le solicita bisericilor cărora CL le acordă bani să susțină public campania de vaccinare împotriva Covid, prin măsuri concrete: afișarea de mesaje pro vaccinare și încurajarea activă a cetățenilor să se vaccineze. Astfel, după ce portarii de la mall au ajuns polițiști sanitari, preoții ar urma să devină, din îndrumători spirituali, un fel de asistente de medici de familie. Nu degeaba se spune că banul e ochiul dracului. Aceste alocări de bani, în loc să sprijine cultele, prin controversele pe care le iscă, mai mult decredibilizează bisericile pe care le coboară în troaca financiaro-politică lumească.

Primarul Boc i-a răspuns consilierei USR PLUS:

„Sunt de acord cu dumneavoastră că, prin toate mijloacele posibile, procesul de vaccinare trebuie susținut (...).

Nu putem condiționa acordarea de fonduri de declarații publice într-o direcție sau alta. Dar evident că recomandăm! (...) Deci, ca recomandare, da, dar legal nu avem această posibilitate de a o impune, dar evident că o recomand! (...)

Dacă a fost undeva un caz punctual, nu trebuie să aruncăm întreaga anatemă pe întreaga religie, pe întreaga biserică, și pe toate cultele! (...)

Sprijinit un sector în care cetățeanul are încredere înseamnă a veni în sprijinul a ceea ce cetățenii cred și au încredere! (...)

Legea nu se negociază pentru nimeni în țara asta, pentru nimeni în acest oraș! Legea nu o negociem! Dar a veni și a sprijini atunci când poți, trebuie să o facem!

Anul trecut, nu am putut-o face pentru că pandemia ne-a luat pur și simplu din anul bugetar existent și a trebuit să regândim alocările bugetare și să le alocăm pentru sănătate. Acum am făcut bugetul din timp și ne-am pus acești bani, fără a lua de la sănătate. (...)

Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica! Fiecare leuț pe care-l donează enoriașul să știți că este utilizat în concordanță cu interesul comunitar! Sunt convins că și dumneavoastră cunoașteți, de exemplu, Arhiepiscopia Clujului, are centre paliative pentru persoanele care sunt în stare terminală și vin și ne sprijină prin aceste activități”, a declarat Emil Boc.

Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri. Vrednic este!

Adauga comentariu